- canţonétã
- s. f., pl. canţonéte
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
canţonetă — CANŢONÉTĂ, canţonete, s.f. 1. Mic cântec popular italian; p. ext. cântec scurt. 2. Poezie lirică italiană, formată din versuri scurte. – Din it. canzonetta. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 canţonétă s. f., pl. canţonéte Trimis de… … Dicționar Român
cânta — CÂNTÁ, cânt, vb. I. 1. intranz. şi tranz. A emite cu vocea sau cu un instrument un şir de sunete muzicale care se rânduiesc într o melodie, într un acord etc. ♢ expr. Joacă cum îi cântă = face întocmai cum îi porunceşte altul. ♦ (Despre păsări,… … Dicționar Român
mandolinată — MANDOLINÁTĂ, mandolinate, s.f. Serenadă cântată cu acompaniament de mandolină. – Din it. mandolinata. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 mandolinátă s. f., pl. mandolináte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român